Case de colectie

Cand cobori Dealul Mitropoliei, in drum spre Parcul Carol, intri intr-una dintre cele mai frumoase si vechi zone ale Bucurestiului, chiar daca acum nu mai arata chiar asa impunatoare, dar casele mari boieresti sunt inca demne de atentie si admiratie. Pe strada 11 iunie, la numarul 36, se afla Casa Memoriala Ligia si Pompiliu Macovei, ce adaposteste o colecţie de artă cu acelasi nume, aflată în reşedinţa particulară a donatorilor, într-un imobil ridicat la începutul secolului XX în stil eclectic francez.

Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei este ultima intrată în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti şi reprezintă viziunea de ambientare estetică şi confort vizual a doi oameni de formaţie artistică.
Pompiliu Macovei (1911-2009) a fost architect, absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti iar după 1960 a ocupat numeroase funcţii în diplomaţie şi guvern: consilier la legaţia română din Paris, şef al misiunii diplomatice la Roma, ministru adjunct al Ministerului Afacerilor Externe si ambasador UNESCO.
Ligia Macovei (1916-1998), soţia lui Pompiliu Macovei, a frecventat cursurile secţiei de artă decorativă la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, având printre profesori pe Cecilia Cuţescu Storck si J.Al. Steriadi.

Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei reprezintă o incursiune culturală originală în epoci şi locuri diferite, fiind formată din lucrări de artă plastică semnate de Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă, Gheorghe Petraşcu, Ioan Andreescu, J. Al. Steriadi, Iosef Iser, Nicolae Tonitza, Ion Ţuculescu, Marcel Iancu şi M.H. Maxy; sticlă, ceramică, metal, mobilier şi textile decorative din diverse perioade şi zone culturale; un important fond al lucrărilor de pictură ale Ligiei Macovei dar şi o vastă bibliotecă de artă. Biblioteca cuprinde aproximativ 11.000 de volume, dintre care 10.000 sunt din domeniul artelor, esteticii şi filozofiei. Piesele de mobilier deosebite nu lipsesc nici aici: biroul Louis-Philippe, o lampă de birou care a aparţinut arhitectului Ioan Mincu, o sobă din teracotă din Boemia sau obiecte de artă populară românească mexicană şi africană.

Colecţia de artă populară cuprinde obiecte achiziţionate din toate regiunile ţării, cum ar fi un scrin-secretaire transilvănean din 1813, un dulap ţărănesc german din Transilvania, sau un colţar transilvănean din 1826, cu ceramică populară românească şi ungară, două scaune de lemn din Oltenia, o icoană brâncovenească pe lemn cu ferecături, icoane pe sticlă si un covor moldovenesc.

Alta destinatie superba din Bucuresti este Muzeul Zambaccian, aflat in casa lui Kirkor H. Zambaccian (1889-1962), colecţionar şi critic de artă, om de afaceri armean, care a reuşit să alcătuiască una dintre cele mai mari şi mai valoroase colecţii de artă privată din România. Casa a fost realizată după planurile arhitectului C.D. Galin, fiind, de la bun început, văzută atât ca locuinţă, cât şi ca galerie de artă, deoarece Zambaccian a vrut întotdeauna ca şi alţi pasionaţi de artă să se bucure de colecţia sa, astfel că îşi deschide casa publicului, începând cu 1942, cate o zi în fiecare săptămâna.

Printre artiștii din impresionanta colecție pe care o puteti admira la Muzeul Zambaccian sunt Ion Andreescu, Corneliu Baba, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Grigorescu, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu și Nicolae Tonitza, precum și artiștii francezi Pierre Bonnard, Paul Cézanne (singurele Cézanne din România), Eugène Delacroix, André Derain, Raoul Dufy, Henri Matisse, Camille Pissarro, Pierre-Auguste Renoir și Maurice Utrillo, dar și tablouri semnate Pablo Picasso și Alfred Sisley.